Joi. O simplă zi. Liniștită și ploioasă. Mi-am început dimineața plină de energie. M-am trezit, m-am îmbrăcat și am pornit spre școală.

            Primele două ore au trecut foarte repede, iar următoarele două ore le așteptam cu drag pentru a merge în sala festivă al liceului meu. Eram curioasă să văd ce scenetă au pregătit colegii mei, dar totodată să-l cunosc pe scriitorul Marius Chivu.

            Pe parcusul întâlnirii cu acesta mi-am dat seama că avem în comun o multitudine de păreri. Una dintre ele este legată de faptul că tinerii în ziua de astăzi sunt mult mai bătrâni decât vârsta pe care o au.

Ei nu mai știu să asculte o muzică bună, nu mai știu să citească o carte bună, nu mai știu să se facă remarcați. Mare dreptate! Tinerii nu mai știu să profite de vârsta lor, să greșească, să descopere grupuri de prieteni, să descopere noi domenii. Ei duc practic o viață monotonă, fiind nedezlipiți de tehnologie.

            Îl admir pe Marius Chivu pentru omul deschis și vorbăreț care este. Mi-a plăcut că și-a împărtășit cu noi ideile, ne-a povestit despre călătoriile sale. Mi-a plăcut că s-a desprins de tot și a plecat să cunoască ceva nou. Sper ca într-o zi să fac și eu același lucru pentru că îmi va da sigur o stare de bine.

            În finalul zilei, am putut sta de vorbă, să facem o poză și, de ce nu, să ne împărtășim pasiunile. Pentru mine, aceasta experiență rămâne una memorabilă.