Spre asfințit te-am chemat aseară,

Să ne petrecem sub umbra lunei 

Întreaga seară.

Să fim doar noi și stelele

Și lumina lor să ne contureze buzele.

 

Lumina lor dispare atât de repede,

Azi o vedem, și nu e.

Întreg peisajul  ne cuprinde,

Iar apa limpede ne răspunde :

-Voi, cei îndrăgostiți mereu așa să fiți!

 

Și susurul apei,

Murmură-n văzduh,

Și mă-ndeamnă să nu mă duc,

Să stau, să aștept

De dorul ei... acea dragoste himeră.

 

Ș-am stat, ș-am stat, ș-am așteptat,

De dorul ei nu am plecat,

Spre mare eu m-am îndreptat

Și din vis m-am deșteptat

Lovit... de o dragoste efemeră.