Prima zi de.... | crinabibi

Prima zi de dascăl, primele emoții...

Emoții. Speranțe. Dăruire. Pregătire.

Definiția perfectă pentru prima mea zi de dascăl

Înainte cu două săptămâni m-am apucat de realizarea proiectului didactic. Îmi aduc perfect aminte că eram acasă, fiind răcită. Am deschis caietele de pedagogie din anii precedenți, ce erau îngrămădite într-un dulăpior din camera mea. Doream să-mi reactualizez cunoștințele înainte de a începe să realizez o schiță a proiectului didactic. Pe parcursul realizarii proiectului didactic am încercat să mă inspir din fiecare model de lecție demonstrativă la clasa pregătitoare, primită anul trecut de la doamnele învățătoare.

În momentul în care am revenit la școală, am mers la doamna învățătoare cu proiectul didactic pentru a mi-l corecta. Fiind prinsă în diferite probleme de început de an școlar, doamna Gherghina a crezut că am o lecție de predare, anulându-mi astfel proiectul. Văzându-mi proiectul anulat, am fost puțin dezamăgită, dar aveam să o întreb în următoarea zi, care era cea de practică ce trebuia schimbat și dacă mi-ar putea explica cum ar trebui să-l concep.

În următoarea zi , am întrebat-o pe doamna învățătoare ce era greșit și am rugat-o să-mi explice pentru ca data viitoare să numai fac aceeași greșeală. Uitându-se cu atenție, doamna învățătoare și-a dat seama că nu eu aveam lecția de predare, ci chiar dânsa. Doamna învățătoare mi-a explicat că aveam o lecție de consolidare, însemnând că proiectul didactic era bun, fapt ce m-a bucurat enorm.

Discuțiile cu doamna învățătoare mi-au fost de folos, reușind să fac un proiect didactic mai amplu decât primul corectat.

Însă nu totul se oprește aici. Pregătirea pentru lecția ce o aveam de predat o făceam în fiecare zi, astfel că am reușit să rețin ceea ce trebuia făcut.

Era marți, iar ziua cea mare se apropia. Am încercat să fiu cât mai liniștită, repetându-mi în gând că totul va fi bine.

În aceea dimineață totul a fost diferit. M-am trezit plină de emoții și de speranțe, reușind astfel să mă trezesc fără soneria ceasului pe care o auzeam în fiecare dimineață obișnuită.

Speram din tot sufletul ca lecția să decurgă așa cum mi-am plănuit, iar copiii să interacționeze cu mine în perfectă ordine și liniște.

Am ajuns la școală printre primii, dorindu-mi să fiu punctuală, ținând cont de faptul că aveam prima oră.

După ce am auzit clopoțelul sunând conștientizam că trebuia sa-mi iau rolul în serios și să mă confrunt cu propriile emoții, reușind să le înving câtuși de puțin datorită copiilor.

Pe tot parcursul lecției, mi-am dat seama că în fața mea am clasă exemplară cu niște copii deosebiți care au respectat singura mea dorință și anume: să fie liniște în clasă, astfel că am reușit să-mi înving emoțiile, dar și să-mi desfășor lecția la nivelul așteptărilor.

La finalul lecției le-am mulțumit copiilor pentru comportamentul lor pe parcursul orei, recompensându-i cu câte o fișă de colorat și un sticker.

În pauză, a urmat ca eu să mă interesez din punctul de vedere al doamnei învățătoare, Gherghina Nicoleta, dar și din punctul de vedere al doamnei profesoare metodist, Jebelean Elena, cum m-am descurcat și să iau în calcul data viitoare eventualele sfaturi.

Spre bucuria mea, totul a ieșit bine, exceptând micile pierderi din cauza emoțiilor.

Această experiență mi-a adus aminte de fosta mea învățătoare, pe care o voi considera mereu primul meu mentor din primii ani de școală. Am încercat, pe cât se poate, să țin cont de felul în care se purta cu noi, încercând să-l aplic astăzi la clasă.

În finalul acestui jurnal, pot spune că am avut de lucrat cu o clasă ordonată, respectuoasă și ascultătoare, acestea fiind printre importantele calități pe care consider că orice clasă ar trebui să le aibă. Deasemenea, consider că din acestă experiență am avut atât eu , cât și elevii de învățăt prin interacționare, elevii având în vedere și obișnuirea a unui alt stil de lucru decât cel obișnuit.

~Crina